Eric- Emmanuel Schmitt-Oscar și Tanti Roz
Oscar este un băiețel de 10 ani ce suferă de o boală necruțătoare, leucemie.
Internat în spital, supărat pe părinți pe care îi consideră ,,lași’’, furioși pentru că el crede că aceștia îl consideră și pe el un laș, în luptă cu boala și nevoit zi de zi să suporte lipsa de speranță și deznădejdea de pe chipurile asistentelor și medicului curant, Oscar își leagă sufletul îndurerat de Tanti Roz, prietena sa ce îl sfătuiește să îi scrie lui Dumnezeu.
Deși protesează la început și își exprimă lipsa de încredere în existența acestuia, într-un final îî scrie, iar prima întrebare pe care i-o adresează este ,,o să mă fac bine?’’.
Oscar continuă să îi scrie scrisori lui Dumnezeu, iar Tanti Roz vine cu o nouă idee și anume ca în următoarele 12 zile să trăiască, în fiecare zi, câte 10 ani. Și uite așa trece Oscar prin viață, își trăiește toată adolescența într-o zi, la 30 de ani se căsătorește cu Peggy (prietena lui dintr-un alt salon), împlinește 40 și apoi 50 de ani și nu face ,,decât tâmpenii’’, zilele trec și împlinește șaizeci, șaptezeci, optzeci de ani. La 100 de ani Oscar îi scrie lui Dumnezeu ,, Încerc să le explic părinţilor mei că viaţa e un dar buclucaş. La început ai tendinţa să-l supraestimezi crezând că viaţa pe care ai primito este veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi, găsind că-i o porcărie, scurtă de nu-nţelegi nimic din ea şi pe care uneori ţi-ar veni s-o arunci de să nu se vadă. Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu împrumut. Pe care trebuie să încerci să-l meriţi. La cei o sută de ani ai mei pot spune că ştiu despre ce vorbesc. Cu cât îmbătrâneşti mai mult, cu atâta se cade să ai bunul gust de a aprecia viaţa. Trebuie să devii rafinat, artist. La douăzeci de ani, orice cretin ştie să se bucure de viaţă, dar la o sută, când nici măcar să te mişti nu mai eşti în stare, trebuie să ştii să-ţi pui inteligenţa la lucru. Nu-mi dau seama dacă am reuşit să-i conving pe deplin. Fă-le tu o vizită. Du tu până la capăt ce-am început. Eu mă simt niţel cam obosit.
Te pup. Pe mâine, Oscar.’’
La 110 ani a ajuns Oscar, iar ultima scrisoare adresată lui Dumnezeu este scrisă de Tanti Roz și e greu de crezcut că nu o să îți răpească niște lacrimi (la fel ca și alte pasaje ale acestei cărți) ce te pun față în față cu tema morții, cu neputința, suferința, acceptarea, împăcarea, dar și pacea, viața, iubirea.
Atâtea aspecte ale existenței noastre atinse în doar 74 de pagini.
